Despre noi

La 11 decembrie 1833, prin decizia Eforiei Școalelor, lua ființă, în vatra veche a orașului Roșiorii de Vede, Școala Publică (sau Națională), prima școală de acest fel din județul Teleorman. Istoricul aceste şcoli se pierde negura timpului, dar noi credem că noi suntem continuatorii acestei şcoli întrucât aceasta a apărut în partea veche oraşului, ca şcoală pentru elevii săraci, care nu puteau merge la şcolile private. Pe timpul verii, aceasta școala pregătea viitorii invățători pentru școlile sătești ale județului. Evenimentele din timpul Revoluției de la 1848, intervenția trupelor straine, au facut ca scoala sa-si intrerupa cursurile pana in 1851 (profesorul lui Alexandru Depărățeanu, Vasile Urzescu, un participant activ al revoluției rosiorene, a fost arestat și deportat). Activitatea școlară a fost reluată pentru scurt timp, căci in iulie 1853, trupele rusești au ocupat din nou Țara Românească. Cursurile s-au reluat in 1859, iar in 1860, Școala Normala a devenit Școala Mixta3. Dupa 1864, prin Legea Instrucțiunii Publice, invățământul a fost structurat pe doua cicluri: primar (4 ani) si secundar (7 ani). In 1883, Școala Mixtă (Școala Nr.2) se muta intr-un local inchiriat la 200 metri de actuala locație, dar localul era necorespunzător, se invăța în 2 schimburi, motiv pentru care unitatea școlară purta numele de Școala Primară Divizionară Mixtă.

În anul 1896, Ministerul Instrucțiunii Publice hotărăște ca școala sa poarte numele de Școala Divizionara Mixtă de Baieți Nr. 2 (în acest an apare și clasa a III-a si se invăța tot în două schimburi). Școala deținea locul conducător și coordonator al celorlalte unități școlare din Plasa Roșiori4.

In noiembrie 1899, Nicolae Penescu, directorul Școlii Nr. 2 de Baieți Roșiorii de Vede s-a adresat ministrului Instrucțiunii Publice și Cultelor, Take Ionescu, cu rugămintea ca școala să primească numele lui Alexandru Depărățeanu (1834-1865)5. El și-a motivat cererea prin activitatea neobosită dusă de această personalitate locală (elev al școlii, poet, deputat si subprefect al Plasei Roșiorii de Vede). In urma Inaltului Decret Regal nr. 4691 din 20 decembrie 1899, semnat de Regele Carol I, școala a primit numele de Scoala Primară de Băieți ,, Alexandru Depărățeanu “, nume purtat până in 1951, cand a devenit Scoala Medie Nr. 2. În anul 1907 a inceput construcția actualei clădiri (corpul vechi – cu patru săli de clasa si cancelarie), lucrările incheindu-se in 1910. In 1965, școlii i s-a adăugat un corp nou (8 sali de clasa), iar in 1972 se adaugă cel de-al treilea corp (4 săli de clasă). Cutremurele din 1977 si 1986 au afectat corpul vechi al clădirii, fiind nevoie de lucrări de consolidare finalizate in 1991. Dealtfel, corpul vechi a fost declarat monument arhitectonic (clădire tip Spiru Haret – categoria C) și a fost supus un proces de reparare și modernizare. La 20 mai 2000, școala a aniversat 167 ani de la inființare, ocazie cu care s-a revenit la veche denumire a școlii si a fost lansată monografia instituției. Ca o incununare a istoriei indelungate și a traditiei școlii, în anul 2010, Ministerul Educației și Cercetării Științifice a acordat DIPLOMA DE EXCELENȚĂ INSTITUȚIONALĂ, pentru unități școlare cu o vechime mai mare de 100 ani și care au contribuit la dezvoltarea invățământului. BIBLIOGRAFIE: 1) Arhivele Statului Bucuresti, M.C.I.P. Dos. 4143/831, Foaia 109 2) Stan V. Cristea – Monografia judetului Teleorman, Ed. Teleormanul Liber, Alexandria, 1998, p.234 3) Petre Stroescu – Orasul Rosiorii de Vede, Tipografia si libraria Alexandriei, Alex. 1933, p.70 4) Petre Stroescu – Orasul Rosiorii de Vede, Tipografia si libraria Alexandriei, Alex. 1933, p. 82 5) Alexandru Deparateanu – Scrieri RESTITUTIO, Editura Minerva 1983